Vinul din Cluj

Cuvinte despre vinuri incercate, degustari si evenimente, calatorii si retete

Sambata in familie


In multe familii este obiceiul ca masa de la sfarsitul saptamanii (ma rog, poate sa fie sambata, duminica sau ambele) sa fie mai speciala. Astfel, se gateste ceva mai „elaborat”, mai tacticos, cu ingrediente mai atent alese (probabil cumparate in dimineata respectiva). De asemenea, la masa sta de obicei si un vin (exclus pet-uri, si alte „oferte speciale”).

Astazi ne-am rasfatat cu o potrivire gastro-oenologica mai deosebita, sperand sa se intample astfel de ocazii mai des. Pe scurt, isprava culinara de astazi se inscrie la categoria „retete aproximative” -evident ca am inceput sa fac ceva si a iesit altceva. Bun, va asigur.

Cannelloni sunt niste paste fainoase care seamana cu niste tuburi  cu diametrul cam cat degetul gros; in general se prepara la cuptor, cu o umplutura de carne tocata si legume, si un sos gros, alb sau rosu. Ca niste sarmale invelite in aluat, s-ar putea spune. Eu am ales sa pastrez ingredientele de baza si sa „de-construiesc” reteta, intorcand-o pe dos: ingredientele dinauntru au iesit afara si invers … Pe scurt, lasand fanteziile gourmet deoaprte, ai iesit o tocanita de vitel cu paste si sos de rosii.

Pana carnea s-a rumenit la foc iute, a iesit si vinul din frigider: Quinta do Vallado 2010, un portughez pur-sange: cupaj alb din regiunea Douro, din patru soiuri locale, cu nume dulci si visatoare: Arinto, Gouveio, Rabigato si Viosinho. (Fratele lui din 2008 a luat 90 de puncte de la Winde Advocate).  E o continua uimire pentru mine sa descopar aceste soiuri fascinante, autentice, grupate in cupaje bolovanoase ca o stanca de pe malul marii, sau usoare ca niste petale. Nu e de mirare ca plantatiile de vie de pe costele abrupte alte dealurilor din jurul raului Douro au intrat in patrimoniul UNESCO…

Eticheta eleganta, cu stema in relief si imagine picturala, stilizata a quintei, Contraeticheta poarta toate sigiliile si timbrele de autenticitate. Scos imediat din frigider, vinul abureste paharul cu o culoare galben-palida, cu puternice unde verzui. Primul nas e inca inchis, se simte doar un fond mineral cu niste sagetari de fructe necoapte. Il mai lasam si ne intoarcem la preparat.

Asa, am pus si legumele, doua pahare de apa, si lasam la foc mediu. Intre timp, buchetul vinului se deschide cu un melanj citric aromat -pomelo,  limete- si niste note mai dulci de pepene galben, pe o puternica baza minerala, cretoasa. Gustul incepe cu o aciditate debordanta, invaluitoare si cuprinzatoare: trezeste toate papilele si le pregateste pentru corpul de fructe verzi: miez de pomelo, mere de vara, masline verzi- toate pe acelasi fundament mineral. Corpul are consistenta, „sta in gura” , gusturile sunt pline si crocante. Pe nevazute torn un pahar in tocana ce sfaraie in tigaie. Asa, sa vada cum e.

Amestec bine si scutur tigaia de cateva ori, si adaug sosul de rosii, condimente si cannelloni opariti 5 minute si taiati felii groase de un deget. Paranteza: cannelloni se fierb repede avand aluatul subtire -in jur de 8-9 minute, asadar trebuie scosi inainte sa devina al dente. Torn si un polonic de apa de la paste, si fac focul mic.

Postgustul vinului e mediu, profund mineral, aspru: piatra uda, creta, sare de mare. Lasa gura curata de orice rezuduuri, gata pentru un nou pahar. Un vin bine structurat, taios si percutant; nu pare prietenos, in ciuda aparentelor citrice. E brusc si temperamental, te izbeste in cerul gurii si te aduce cu picioarele pe pamant.

Desi pare o alegere mai putin evidenta, s-a potrivit cu preparatul de vitel: aciditatea a dat aripi gusturilor mai profunde si a dizolvat grasimile, iar mineralitatea a pus in evidenta dulceata carnii si a pastelor. Totusi, nu cred ca sunt multe vinuri albe care pot sa faca fata unui preparat cu carne rosie. Vinul primeste 5 dopuri si o recomandare catre cei amatori de vinuri acide si abrupte; preparatul  …hmmm, doar 4 puncte, ca pastele au iesit prea fierte!

2 comments on “Sambata in familie

  1. berbecutio
    29 Ianuarie 2012

    Se pare ca si 2010-le are 90 de pct Parker.
    5 dopuri..frumos! Mai ales la 40 de lei😉

    • Mihai Oprea
      29 Ianuarie 2012

      Da, le-a meritat pe deplin. Am citit mai multe despre producator, si sunt una din cele mai vechi crame de familie -de pe la 1700 si ceva; de vreo 20 de ani sunt abonati la premii si medalii… Per total, a fost o afacere buna cu vinurile din Austria🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Information

This entry was posted on 28 Ianuarie 2012 by in retete and tagged , , , , , , , .

Disclaimer

Ceea ce scriu reprezinta opiniile si experientele mele personale referitoare la produsele si evenimentele descrise

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 2,479 de urmăritori

Categorii articole

%d blogeri au apreciat asta: