Sfarsitul unor sticle magnum

Vinarte Soare si Prince Matei

Cu riscul de a cadea in derizoriu, voi lega tema accestui articol de cercul de speculatii care inconjoara data de 21 decembrie 2012. Coincidenta e prea mare, iar cifrele sunt prea „servite” ca sa le ignor. Este vorba de 2000 si 2001, mai precis 2 x 2000 si 2 x 2001. Amatorii de speculatii matematice pot sa preia de aici calculele, iar pentru amatorii de vinuri am o veste buna: este vorba de degustarea a cate doua sticle magnum din anii amintiti. Sticlele magnum, dupa cum se stie, au capacitatea dubla decat o stixla nurmala de 750 ml, asadar ecuatia devine 2 x (2 x 2000) + 2 x …. ok, sa nu deviem, ca subiectul principal sunt vinurile.

Singurul producator respectabil de la noi care isi poate permite sa puna pe masa intr-o banala zi de marti (fie ea apropiata de fatidica data de 21 decembrie) o astfel de aliniere este Vinarte. Longevitatea anumitor game de vinuri care deja pot sa-si gaseasca locul in DEX -„Soare”, „Prince Mircea” si „Prince Matei”- le permite sa se joace in liga rarefiata a producatorilor care au „material” destul sa organizeze verticale intinse pe 12 ani (cum a fost cea la care am participat la Cluj cu cateva luni in urma) sau astfel de degustari comparative de sticle magnum.

Pentru seara de marti de la restaurantul Ginger am avut doua game fata in fata: Prince Matei si Soare, 2000 si 2001. Patru

aerisirea vinului

sticle magnum, tot atatea decantoare, vreo zece guri insetate si flamande, si o seara intreaga la dispozitie pentru dezbateri la subiect si pe langa. E inutil sa descriu procesul de degustare, pentru ca n-a fost nimic protocolar si simandicos. Am inceput cu Matei 2000, apoi Matei 2001, apoi iar 2000, ne-am mutat la Soare, 2000 apoi 2001, apoi iar Matei 2000 in paralel cu Soare 2001 -ati prins ideea.

Ca si remarci generale, confirm inca o data daca cumva e nevoie ca toate patru sunt niste vinuri mari. Preferintele personale pot sa dicteze o apropiere sufleteasca de unul sau altul, dar oricare ar face cinste celei mai rafinate mese. Evident, fiecare se gaseste in diferite grade de evolutie, aflandu-se mai aproape sau mai departe de „fereastra optima”, insa toate au cate ceva de spus si evolutia frumoasa la pahar imi sugereaza ca ciclul lor de viata nu e incheiat nici pe departe.

Prince Matei 2000 a fost primul vin servit; nu stiu daca a beneficiat de privilegiul primei impresii, insa pana la sfarsitul serii a ramas favoritul meu dintre toate patru vinurile. E un vin intr-un stil mai retinut si sobru, cu un registru aromatic care cuprinde note „vechi” de lemn uscat, piele fina, ceara de albine, ceva de padure -muschi si scoarta de copac. Fructele sunt destul de putine si mai mult din gama fructelor negre -compot de mure, cirese negre. In gura este fin si catifelat, i-a disparut orice asperitate, dar i-a ramas totusi o consistenta elastica, desi cam usuca gura. Alcoolul e insesizabil, abia spre final se transforma in niste aluzii mai rotunde -gem de prune si smochine confiate, cu pudra de cacao, prelung si memorabil. Este un vin despre care as indrazni sa spun ca se afla in perioada optima, se comporta ca un bordolez pur-sange, este un gentleman perfect.

Merlot Matei 2000 si 2001

Fratele sau mai tanar, Merlot Matei 2001 aduce un alt registru aromatic si o consistenta diferita. Aici nasul are primul cuvant, cu un cos frumos de fructe rosii -cirese, goji, merisoare uscate, visine din compot, completate de o culoare tanara, rosu-rubiniu, fara urme de imbatranire. Textura este mai grosiera, bine inchegata ca un postav lucios, este mai nerabdator sa arate ce are. Taninii au inca multa putere, inteapa gingiile si marginile limbii, iar postgustul mediu ca durata merge pe note amarui de miez de nuca verde. Este un vin mai direct, chiar mai putin lipsit de finete, dar paradoxal mult mai versatil la asocierile culinare. Taninul si aciditatea il recomanda cu o gama larga de preparate din carne, de la mezeluri crud-uscate la fripturi grase.

Unchiul Cabernet Soare 2000 e inca in putere, dar de la anul cred ca vor incepe sa-i tremure mainile si sa-l lase memoria. Un exemplu bun de vin matur si evoluat frumos, cu borduri fine maro-cafeniu, cu corp inca viguros dar fara izbucniri temperamentale, cu arome cumva eterice -rom, cafea de ibric, visinata si carne afumata, toate peste o aciditate tinereasca. Am sesizat o usoara cadere a aromelor in postgust, unde aciditatea ramane dominanta. Se comporta splendid langa mancare -o carne in sange de exemplu.

Soare Cabernet 2001 pare cel mai tanar dintre toate. Are inca nota specifica de ardei verde, de frunze de leustean, peste niste visine

Vinarte Soare 2000 si 2001

coapte si chiar o capsuna. Condimente din plin in gura, piper alb, ghimbir, si spre final apare si ceva mentolat. Consistenta e destul de monolitica, nu si-a castigat inca suplete si elasticitate, ceea ce il face cumva greu de inghitit. Are cea mai lunga viata inainte dintre toate cele patru vinuri.

M-as feri sa dau punctaje sau dopuri pentru ca, asa cum scriam la inceput, toate sunt vinuri mari si preferinta pentru unul sau altul e mai degraba o chestiune de gust si mod de servire. Asa ca voi face doar un top al preferintelor: 1. Prince Matei Merlot 2000; 2. Cabernet Soare 2000; 3. Cabernet Soare 2000; 4. Prince Matei Merlot 2001. Asa cum scrie si confratele Berbecutio, prefer oricand un pahar doua dintr-un Merlot bine imbatranit la un moment de sarbatoare, decat vreun spumant galagios.