Merlot 2010 Lacerta, sau latura feminina a soparlei
Merlot, bomboane si lalele
Bomboane, flori si Merlot -iata o alaturare mai neobisnuita a unui vin. V-ati obisnuit sa vedeti in imaginile mele, alaturi de sticle de vin diverse branzeturi, tartine, gustari si alte accesorii mancabile, si va asigur ca n-am de gand sa mananc lalelele, sau sa „innobilez” vinul cu cateva bomboane aruncate discret in pahar. Am ales aceasta recuzita romantica si primavarateca (tot ne apropiem Valentine’s Day) pentru ca acest vin imi evoca spiritul primei intalniri cu …acea persoana.
Cu vinurile Lacerta Winery m-am mai intalnit in decursul anilor trecuti in diverse ocazii, incepand de la prezentarea tinuta de Mihai Banita in mica incapere de la Corelli, pana la cina dintr-o seara tarzie de vara sau degustarea full-scale de la Bruno Wine Bar din toamna asta. Merlot-ul 2010 a scapat cumva printre degete, nedegustat si incercat -probabil dintr-o preconceptie si infatuare a mea fata de Merlot, cum ca nu ar mai avea nimic nou de exprimat (in special din niste vii tinere cum sunt cele ale investitorului austriac din Dealu Mare). Daca ne uitam mai atent la zona respectiva, de pe o distanta de 20 km pe sosea cred ca pot aduna fara efort vreo 30 de etichete diferite de Merlot.
Asa ca, ce are de spus acest vin de o culoare visinie intensa, in favoarea degustarii sale? Eu zic ca
vin printre flori
aduce un plus de feminitate in peisajul merlotistic autohton. Are acea timiditate si retinere ca o fata la prima intalnire, care nu stie cat de mult sa arate, de teama ca va fi prea… ori nu destul de… Aparent, pare sarac in arome ar zice unii degustatori mai grabiti, si e si sensibil la temperatura de servire. Cand nasul face cunostinta cu adancul paharului, abia niste urme de merisoare si visine urca din lichidul opac. Dupa multa convingere si invartiri in pahar, o aroma bine coapta de cirese grase si de prune de vara umple atmosfera, si cu niste aluzii de cafea si lichior care aduc a flirt. Nu e bine sa prinzi curaj prea repede si sa-ti faci sperante, deoarece te poate respinge cu niste alcool prea volatil daca e lasat prea mult in pahar.
Odata ce i-ai intrat in gratii, descoperi un corp fin si moale, maleabil si fluid, fara nici o asperitate sau colturi ascutite. Taninii sunt mai degraba o parere, n-au nimic intruziv si amarui. Echilibrul e fragil intre arome si aciditate, si depinde iarasi mult de temperatura de servire, ca o conversatie cu subintelesuri -niciodata nu stii cat de multe sa spui. Cateodata urca pana pe cerul gurii si simti fiorul fructelor, iar la urmatoarea inghititura ramane inert in gura si nu declanseza nimic. Finalul in schimb e frumos ca o promisiune de intalnire viitoare, cu aluzii de bomboane toffee si oregano uscat.
E un vin schimbator, care depinde mult de temperatura si de atitudinea pretendentului bautorului. Daca as fi fost intr-o dispozitie proasta sau pur si simplu somnoroasa, as fi trecut usor peste el, categorisindu-l drept insuficient echilibrat si prea tanar. Fiind insa in toane bune, ajuns in sfarsit acasa dupa zile lungi de deplasare, i-am facut cadou flori si bomboane, i-am acordat 3.5 dopuri, si i-am cantat in surdina .
Vinul din Cluj 
Pingback: Lacerta deschide degustarile anului « Vinul din Cluj
Parca peste asta nu au dat asa cu brutal cu baricul. L-am incercat la Goodtaste parca la stand la Lovewine.
Dar e cam scump pentru ce arata in pahar. Si de Merlot-uri bune si la bani corecti nu ducem lipsa pe la noi..:D
Da, baricul aproape ca nu e pe-acolo, decat putin in postgust, si totusi nu e o bomba de fruct sau de tanin. De asta mi-a placut. Acuma, vorba ta, Merlot-uri interesante se gasesc peste tot, asa ca asta l-as baga in categoria „dress to impress”.