Penfolds Grange Shiraz 1999 -making of
Shiraz 1999 Penfolds Grange
Cati degustatori sunt necesari pentru a evalua probabil cel mai scump vin vandut comercial in Romania? Atatia cati incap intr-un mic separeu al restaurantului Mesogios, locul unde s-a desfasurat complicata treaba. Cu putina ceremonie si multa frenezie, sapte degustatori si-au intins nerabdatori paharele spre sticla discreta si modesta ce continea numitul lichid.
Este vorba bineinteles de Shiraz-ul 1999 de la Penfolds Grange, care a fost disponibil ieri pe unvinpezi.ro . Despre Penfolds si gamele lor de vinuri am mai scris in diferite ocazii, si e probabil cel mai renumit si mai bine cotat producator din emisfera sudica, Cosmin a rezumat totul in cuvinte bine alese:
„Penfolds Grange este cel mai faimos Shiraz al Australiei si de altfel singurul vin australian care se califica si este pe deplin acceptat de investitorii in vin pe plan international ca plasament financiar cu posibilitate de apreciere in valoare in timp, avand toate atributele necesare unui astfel de vin investitie. Vinul are o reputatie foarte buna, longevitatea lui este demonstrata, volumul produs este suficient de mare astfel incat sa dea posibilitatea multor cumparatori sa-l achizitioneze, critica internationala de vin ii acorda anual punctaje mari ce depasesc in general 94-95/100 puncte, iar pedigree-ul producatorului este stabilit si recunoscut.”Data fiind raritatea si cantitatile limitate in care se vinde acest vin, potentialul de invechire si
un ochi critic
tezaurizare, precum si cererea destul de ridicata, e un fapt imbucurator ca acest vin exista in Romania. Mai mult, se pare ca exista si intentie nu doar interes, din moment ce s-a epuizat stocul (mic, ce-i drept) pus la vanzare.
La acest succes (destul de surprinzator) imi place sa cred ca au contribuit si recenziile noastre -sapte in total, fata de doua-trei cate apar pe site pentru un vin „obisnuit” -asa cum a fost si la degustarea Amarone-lui de Masi. Dincolo de orice pareri si speculatii, acesta nu e un vin obisnuit si merita toata atentia si osteneala pentru a-i asigura conditii bune de promovare, distribuire, pastrare si …degustare.
Cunoscand pompa si discursurile aproape ritualice care inconjoara acest vin, degustarea noastra n-a fost deloc ceremonioasa si inaltatoare. Ba chiar foarte prozaica as zice, in sensul in care s-a rezumat la esenta: degustarea vinului, urmata de o cina insotita de alte vinuri. Bineinteles, pentru a-i asigura pe cititorii panicati ca nu l-am baut pe marginea drumului din pahare de hartie, tin sa precizez ca s-au luat toate masurile necesare: sticla a fost dusa cu o zi inainte in locatie si lasata sa se linisteasca la orizontala, apoi in seara degustarii a fost deschisa cu vreo doua ore inainte si lasata incet sa ajunga la temperatura camerei. Nu ne-am folosit de decantor, desi vinul prezenta depuneri consistente; doar pentru a doua jumatate a sticlei am incercat sa-l „trezim” mai repede cu un aerator de sticla.
sticla cu aerator
Sticla si eticheta in sine au o prezentare destul de modesta: o butelie obisnuita de tip Bordeaux din sticla verde, eticheta usor ingalbenita, purtand doar sigla rosie a producatorului si obisnuitele indicatii si explicatii. Vinul prezinta in pahare o culoare adanca, visinie inchisa, care are inca stralucire. Probabil lucrul cel mai interesant este evolutia in pahare -pe durata celor doua ore ale cinei, aromele si intensitatea au evoluat constant, si n-am nici un motiv sa cred ca a aratat tot ce poate. Este un vin cu evidente semne de tinerete -aciditate ridicata, tanini inca intepatori, buchet cu aromele fructate inca intense. Buchetul tertiar, de maturare, este inca incipient, nasul e inca un amalgam de gemuri de fructe negre, condimente picante, vinisoare amarui si un fundament mentolat. Corpul e vivace si plin de aplomb, cu o textura elastica. Aciditatea ridicata este echilibrata de aromele adanci, taninii sunt putin peste nivelul asteptat. Postgustul este interminabil, construint intr-o alternanta de mirodenii (ghimbir si capere) cu aluzii de cacao si cafea proaspat macinata.
La cei 14 ani, vinul acesta se comporta exact ca un tanar de aceeasi varsta, se pregateste sa intampine perioada cea mai frumoasa a vietii. Va mai dura inca vreo 4-5 ani pana cand isi va atinge fereastra optima de consum, si cred ca va ramane acolo inca 10 ani fara probleme. Pentru cei nascuti in 1999 ar fi un experiment interesant sa investeasca in acest vin si sa-i urmareasca evolutia la o varsta rotunda sau la un eveniment important- nasterea unui copil de exemplu.
E greu de imaginat asocieri culinare care sa nu se faca de rusine langa acest vin. Cred ca provocarea cea mai mare a servirii acestui vin la masa este temporizarea: fiind atat de schimbator si cu o evolutie la pahar atat de indelungata, vinul poate rezona la un moment dat cu un preparat, iar peste cateva minute cu altul. In general, cred ca nu se poate da gres cu o carne fina crud-uscata si usor picanta, insa sfatul meu este sa fie baut ca atare.
In cadrul cinei ce a urmat, ne-am mai potolit sete cu un Riesling, vreo doua Chablis-uri Premier Cru, un spaniol guraliv, si am incheiat apoteotic cu un Stirbey Dessert si un Sauternes aproape portocaliu.
Vinul din Cluj 
Pingback: Restrospectiva: zece vinuri, zece saptamani | Vinul din Cluj
cat costa?
Cam atat: http://www.unvinpezi.ro/oferte/grange-shiraz-1999-penfolds-numai-astazi-la-doar-1495-ron-in-loc-de-1755-ron-1042
wow! da, costa ceva…
Da, nu e ceva de luat in fiecare zi. Asa cum scriam, e un vin pentru momente super-speciale. Sau pentru cunoscatorii blazati…
Da, asa este. Noi,care calatorim, tocmai calculam pretul acestui vin in bilete de avion :))
Da, cred ca ar ajunge de un drum dus-intors pe un low-cost…
Ba, chiar cu o companie de linie 🙂