N-o sa va plictisesc cu descrieri prelungi si poze-care-lasa-gura-apa despre cum a fost la Zilele Culturii Maghiare. Puteti citi articolul de anul trecut, si inchipuiti-va ca a fost de trei ori mai fain. Sa trecem deci la treburile serioase, adica la standurile de vinuri de la obisnuitul targ de delicatese.
Producatori au fost atat din vecina tara, cat si de prin zona: crame unguresti mici si medii, importatori, cat si producatori de la noi, din Aiud pana-n Beltiug. N-o sa insist cu vinurile unguresti degustate, desi va asigur ca se intampla chestii foarte interesante pe acolo, chiar si gustand pe fuga de la vreo trei-patru standuri.
Dintre standurile cu producatori de la noi, m-am dus targhetat pe cele trei-patru pe care pusesem ochii inca de anul trecut: cei doi producatori din Aiud (Takacs Borpincze si Rex Vinorum), Nachbil, si Familia Hetei.
la cei doi producatori din Aiud am vazut multe progrese fata de anul trecut: etichete mai ingrijite, dopuri mai bune, o diversitate mai mare de vinuri imbuteliate. In plus, la standuri servirea era in pahare de sticla, iar vinurile erau racite (mare lucru pentru un targ de vara, tinut in aer liber). Totusi, cam multe vinuri demiseci si demidulci, in paguba celor seci.
La Nachbil m-am intins la o poveste mai lunga. Am trecut
prin Syrah 2011, Cuvee Selection 2011 (Cabernet + Merlot in proportii egale), Trei Gratii 2011 si Trio Rosu 2011. La vinurile albe m-au asteptat niste surprize interesante: prima Feteasca Regala imbuteliata ca soi de sine statator, recolta anului 2012 (cu eticheta criptica KL, si indicatiunea vin de masa…). Pe langa faptul ca este cea mai nordica Feteasca Regala, avansez ipoteza ca ar fi una din cele mai bune de la noi -detalii intr-un articol viitor.
Riesling-ul de Rin (2011) a fost o alta surpriza: demisec, cu un rest de zahar civilizat, bine ascuns de o aciditate inalta si liniara, fara hpouri Arome verzi-coapte, oarecare profunzime, tuse de patiserie, si chiar un usor iz de gaz de bricheta. Are mult de mers pana la tipicitatea Rieslingurilor de pe Mosel, insa este multe clase peste orice vin de la noi din acest soi.
Am mai vazut un Traminer imbuteliat ca soi varietal si Trio Alb, insa mi-am menajat papilele, ca sa pot trece si pe la standul vecin.
Prima intalnire cu vinurile de la Familia Hetei zic eu ca a fost de bun augur. Tamaioasa Romaneasca 2011 este verde, ierboasa si fibroasa, iar aromatic se plaseaza in zona florala; este usoara si aeriana. Feteasca Neagra 2011 mi-a facut cu ochiul: face parte din categoria Fetestilor dure, taninoase si afumate, cu arome rumene si textura aspra. Sunt covins ca acest stil are fanii sai, insa eu voi mai pastra sticla vreo cateva luni. Cupajul de Merlot+ Cabernet + Syrah a fost din pacate servit cam cald, asa ca alcoolul volatil a acoperit delicatetea Merlotului. Am simtit totusi notele picante, intepatoare si taninii robusti.
Ca o concluzie, anul acesta standurile au fost si mai multe, si mai bine aprovizionate, si mai interesante ..in fine, ma tot gandesc ca de fapt asta e ce are nevoie Clujul: un targ regional, care sa reprezinte micii producatori. Inca vreo doi-trei ani de crestere si diversificare, si nu va mai fi nevoie de Provino ori ale megalomanii.
Pingback: Barfe de prin targ | Vinul din Cluj
Pingback: D’ale familiei. Hetei. | Vinul din Cluj
Pingback: Nume de cod: KL | Vinul din Cluj