Barfe de prin targ
Duminica am fost prin targ, intr-un fel de ritual tare indragit mie, prilejuit de un eveniment care scoate Clujul din amorteala la fiecare sfarsit de vara: Zilele Maghiare. Nu insist pe descriere, ca v-am repetat deja cand povesteam despre editiile anterioare. Va spun doar ca reuneste atatea chestii interesante, incat scoate lumea in strada timp de o saptamana, zi de zi. Chiar si pe ploaie.
Zilele Maghiare Cluj – vinuri
Pe mine a reusit sa ma scoata in strada abia pe final, scapat de treburile zilnice si de ploaie, asa ca am putut sa-mi plimb bicicleta, hipster-style. Si am plecat cu cosul plin!
Ca si anul trecut, am gasit o sectiune distincta alocata vinurilor, separat de targul cu produse traditionale, mestesugari si antichitati. Venind in ultima zi, partea buna aa fost ca am reusit sa evit aglomeratia si imbulzeala din zilele anterioare; partea mai proasta a fost ca deja 3 producatori (din Ungaria) inchisesera chioscurile, pentru ca isi epuizasera marfa… Pe la cei ramasi, am gasit zambete si chef de vorba (chiar si dupa o saptamana de servit si discutat cu clientii, uneori pana la ore tarzii…).
La Vinca, am remarcat noile etichete pentru gama entry-level, care nu erau gata inca cand vizitasem crama cu o luna si ceva in urma. Am degustat dintre noutati un Pinot Noir vinificat in alb (nu e de mirare, pentru ca crama se axeaza pe spumante…) si un Riesling de Rin. Si bineinteles, un pahar de Friza frizzante, pentru curaj…
Doi pasi la stanga, la standul Villa Vinea, m-am concentrat pe soiurile care dau specificul acestei crame: Kerner-ul pe alb, si Zweigelt, despre care pot spune ca se pastreaza foarte bine si nu siau pierdut prospetimea.
In continuare, la standul Nachbil, am remarcat in primul rand prezenta unei sticle de vin cu bule -un vin spumos rose. Albele se prezinta cu acelasi caracter puternic reductiv, care necesita o aerisire serioasa. Rosiile la fel, au nevoie de timp sa se deschida, si in plus e recomandat sa fie pastrate pentru consum ulterior -spre exemplu, abia acum Trio Rosu 2012 e echilibrat si in forma maxima.
La standul Familia Hetei am regasit cu placere Merlot-ul, si am reincercat Feteasca Neagra, ccare s-a prezentat mult mai bine de la ultima degustare.
Ultima oprire a fost la standul magazinului Borsarock, cu obisnuita selectie interesanta de vinuri maghiare, unde m-am ocupat cu Juhfark, Kekfrankos, Egri Bikaver si alte asemenea bunatati.
Bineinteles ca nu m-am putut abtine si am trecut si pe la standurile cu mezeluri si branzeturi traditionale, unde am degustat in nestire mostre de branza cu cele mai fanteziste arome, cat si chestii serioase maturate. Bun rasuflu usurat, si ne auzim si la anul.
Vinul din Cluj 