Recapitulare de prin casa
Fac o scurta trecere in revista a unor vinuri care s-au golit in ultimele saptamani, care m-au ajutat sa ma bucur de mesele de acasa, sa petrec cate o seara linistita, si sa-mi aduc aminte de locuri frumoase. Mi-ar fi placut (si chiar ar fi meritat) sa vorbesc despre fiecare in parte, sa le acord mai multa atentie. Sa creez cate un pic de context in jurul lor. Va trece timpul insa, le voi uita, voi veni cu o gramada de notite din Spania, asa ca mai bine scriu despre toate odata decat deloc.
Crama Telna
Sauvignon Blanc 2011, Crama Telna. Cules de pe viile la cea mai mare altitudine din Romania, pe pantele abrupte de langa Teius, parcela cu parcela sau chiar rand cu rand cateodata. Ciorchinii sunt zdrobiti si presati imediat, iar mustul este lasat la clarificat minim o zi intr-o cisterna partial ingropata, la temperatura scazuta, inainte de a fi tras in tancurile de fermentare. Fermentarea se desfasoara la temperatura scazuta, 12-14 grade, in adancul pivnitei, si apoi vinul este tras in cisterne de inox si pastrat in aceeasi pivnita minim un an. Este apoi imbuteliat in obisnuitele sticle verzi si pastrat la sticla pana va fi etichetat si livrat. Este vorba de una din cele mai fermecatoare crame pe care le-am vizitat, o mica lume autosuficienta, inghesuita intre bolta pivnitei si piciorul muntelui. Aproape ca-mi vine sa nu mai povestesc despre acest loc, sa-l tin doar pentru mine.
Vinul este reductiv, cu nas fin de intensitate medie, cu pere galbene, flori de soc, si ceara de albine. Plin in gura, corpul are consistenta si textura elastica, aciditate inalta, alcool insesizabil. Mai sarac in arome decat lasa nasul sa se inteleaga, compenseaza prin echilibru si vivacitate. Este un Sauvignon Blanc mai mult decat corect, are finete si echilibru, o oarecare complexitate, fara urme de tratare excesiva, si nu e pretentios la temperatura de servire. Pastravul inabusit in unt i-a fost prieten bun, alaturi de niste cartofi copti si o lingura de hrean.
Sauvignon Blanc
Pentru un piept de curcan la cuptor majoritatea ar fi recomandat un vin rosu, insa ceva m-a facut sa intind mana spre raftul frigiderului si sa scot un Kerner 2012 de la Villa Vinea pe langa Tarnava Mica. Soi probabil unic in varianta imbuteliata pe la noi la ora actuala (nu stiu daca s-o mai gasi prin vreo gradina veche de pe langa Medias), are o suculenta si fructuozitate la care nu m-am asteptat. Aciditate inalta, final citric, textura usoara, consistenta fina si elastica -da, cam asa ar trebui sa arate orice vin sec din Transilvania. Aces soi aduce in plus un melanj interesant, suculent, de mere golden si gutui, bine coapte. Nu-l fac greoi, ci doar mult mai consistent in gura.
Destul cat sa se lupte cu un piept de curcan fiert in prealabil, si inabusit la cuptor in ulei de masline cu felurite legume si mirodenii (nu aruncati apa in care a fiert carnea! fierbeti orezul in ea, si apoi aruncati ceva zarzavat si iese o supa…)
Am lasat la urma aceste doua vinuri foarte interesante: un Riesling de Rin si un Herkules, ambele de la Aiud, de la Crama Takacs. Am mai povestit ca acesta este un mic producator familial, care a facut pasul spre a vinde vinuri imbuteliate, si a-si deschide magazin propriu, si recent isi amenajeaza o noua crama. Toate operatiunile din vie si din crama se desfasoara complet manual.
Am fost surprins sa aflu ca Riesling-ul de Rin se cultiva in partile Aiudului de toata lumea, de multe ori in plantatii faliliale, pentru consum propriu. Si oamenii stiu care e deosebirea dintre Riesling-ul de Rin si cel Italian. Evident ca am fost curios sa aflu daca vinul de la Aiud aminteste din caracteristicile celui de pe Mosel… Din pacate, sticla pe care am avut-o eu a suferit de pe urma unui dop defect, avand astfel o pronuntata nota oxidativa. Totusi vinul nu a fost de nebaut, si dupa o aerisire a prezentat o aciditate buna, note destul de proaspete de fructe galbene, si chiar ceva iz de patiserie. Oricum, voi mai reveni sa incerc o sticla sanatoasa.
Riesling de Rin
Herkules este un soi rosu, dezvoltat si omologat la fosta Statiune de Cercetari de la Ciumbrud, astfel incat este adaptat specificului locului. Nu cunosc nici o alta zona in care sa se cultive, si nici vreo alta crama care sa-l vinifice, asadar curiosii trebuie sa faca un drum pana la Aiud. Este un vin cu o vinozitate excelenta, abunda aromele de fructe proaspat zdrobite, de suc de zmeura, iar dupa ce se incalzeste merge spre dulceata de mure. Corpul este bogat, cu o aciditate destul de joasa, o textura moale si alcool sesizabil. Nu are complexitate si nici structura, iar taninii pot rivaliza cu cei ai unui roze. Un vin de consum proaspat asadar, direct si abordabil. A mers bine cu varza rosie inabusita.
vin Herkules
varza inabusita cu piept de curcan
Vinul din Cluj 
Pingback: O vizita la Crama Takacs | Vinul din Cluj
Nu știu cum reușesc să ajung la tine pe blog fix când sunt leșinată de foame și tu postezi poze cu bunătăți. 🙂 Fain!
Pai …poate si eu scriu tocmai cand mi-e foame 🙂 Merci de aprecieri!