O vizita la Crama Takacs
Mi-e imposibil sa trec prin Aiud, cand am drumuri prin zona, fara sa ma opresc la cel putin una din micile crame care puncteaza acesta zona viticola, in plina regasire a identitatii. Toamna trecuta va povesteam despre periplul de o zi prin aceasta mica lume, cumva ferita de marile prefaceri care au marcat cramele si vinurile romanesti in urma cu cativa ani.
2008 Traminer
Din pacate sau din fericire, aceasta zona viticola, impreuna cu surorile ei Sebes-Apold si Ighiu-Telna, stau in umbra „marelui urs” de la Jidvei, un urs bland, domesticit, docent chiar, insa care capteaza toata atentia. Asadar, micii producatori din zona au facut lucrurile ardeleneste -temeinic si calculat- fara sa se intinda mai mult decat puteau. Iata insa ca a sosit momentul -si ma bucur ca sunt martor la aceasta adevarata mica renastere- cand se simt destul de increzatori sa iasa din zona sigura insa lipsita de perspective a vinului rustic, vandut la litru in poarta casei, si sa faca marele pas spre a vinde vin imbuteliat, apoi spre etichete proprii, si de aici spre munca de promovare, spre gasirea unui stil si a unei identitati.
Ca sa fac un rezumat, si ca sa vedeti cat de mult ma pasioneaza aceasta zona, gasiti aici articolul despre Crama Telna, apoi cel despre Domeniile Boieru, despre Bucerdea Vinoasa, despre traversarea Podisului Transilvaniei (una din cele mai frumoase zile petrecute in vie), si raspandite pe intinsul blogului gasiti suficiente note de degustare ale aceste vinuri, incat sa va conving ca nu e doar o preocupare trecatoare.
De data asta, oprirea a fost la Crama Takacs, probabil cel mai mare mic producator
Crama Takacs etichete
din Aiud. Cele 29 de ha il plaseaza in gama producatorilor medii, insa faptul ca este o afacere de familie si cu familia, ii obliga sa faca doar atata vin cat pot. Prima recolta a fost in 2008, odata cu retrocedarea primelor suprafete, si am avut ocazia sa fotografiez o sticla de Traminer ramasa din acea recolta aniversara.
O alta caracteristica a acestei crame este ca sunt probabil singurii din Aiud care fac vin rose si rosu. Beneficiind de experienta si consilierea profesorului Csavossy Gyorgy, exista un roze si un vin rosu facute din soiuri unice (Herkules si Amurg), dezvoltate la fosta Statiune de Cercetare Ciumbrud. Acestea sunt adaptate zonei, si dau vinuri curate, simple, directe, cu multa vinozitate, cu o usoara tenta rustica, acrisoara. Crama are propriile utilaje de prelucrare a strugurilor si tehnologia pentru maceratie si fermentatie, si au chiar si o mica pivnita cu butoaie, pentru invechire.
Ceea ce mi se pare cel mai important -nu mai vand deloc vin vrac, ci doar imbuteliat. Dintre soiurile albe, iese in fata Traminer-ul, in cele doua versiuni ale sale (roz si aromat), Riesling-ul de Rin si Muscat-ul. Sauvignon Blanc-ul nu a dat rezultatele asteptate, la fel si Riesling-ul Italian, asadar probabil ca nu le vom mai regasi intre etichete, in schimb Chardonnay-ul e foarte promitator.
crama Takacs etichete noi
De la primele incercari de etichete s-a ajuns acum la un concept unitar, modern, care exprima atat identitatea locului (prin stilizarea siluetei cetatii si biserici din Aiud), cat si caracterul prietenos si jovial al acestor vinuri (prin scrisul de mana, si codificarea fiecarui soi printr-o culoare). Chiar si site-ul a primit o noua fata, astfel acum cred ca sunt pregatiti -impreuna cu micul magazin- cu toate instrumentele necesare unei crame moderne.
E nevoie de constanta, perseverenta si curaj pentru ca aceste investitii sa-si arate roadele. Putin spirit asociativ n-ar strica, pentru promovarea specificului regiunii, dupa modelul producatorilor din regiunea maghiara Somlo, de exemplu, descris de Bogdan. Ca nu strica sa inveti de la vecini…
Vinul din Cluj 
Pingback: Povestea vinului si a vicarului | Vinul din Cluj