Rioja -conservatorism si diversitate
Recent intors de la # Digital Wine Communications Conference (Dwcc) din Logrono, in inima viticola a Spaniei (Rioja), incerc sa imi decantez impresiile si notitele. Seria de articole spontane, scrise la sfarsitul fiecarei zile reprezinta o fotografie „la cald”, be baza notitelor si impresiilor momentului. Dupa o saptamana de la acest eveniment care pentru mine a fost highlight-ul anului, am reusit sa trec peste entuziasmul debordant initial, si mai ales sa-mi revizuiesc mai atent o parte din poze si din notite.
Incerc asadar sa trec in revista cateva din vinurile pe care le-am degustat si impresiile despre ele, pentru a da cititorilor o oarecare cuprindere despre incredibila diversitate de stiluri si vinuri (si de crame), care, din punctul meu de vedere, se circumscriu in jurul a doua curente dominante: conservatorism si diversitate (ori traditie si inovatie, cum vreti).
vineyard in Rioja
Fara sa intru in toate detaliile fascinante ale instoriei vinului in aceasta regiune: Rioja este o regiune clasica, care si-a castigat renumele mai ales in cursul secolului XX; Rioja pe care o vedem astazi este in mare parte asociata cu industrializarea, filoxera si Bordeaux. O mare parte a cramelor sunt grupate intr-o fasie ingusta (Barrio de Estacion) langa calea ferata de-a lungul vaii raului Ebro. Numai in orasul Haro sunt mai mult de 80 de crame.
De ce este filoxera atat de importanta pentru Rioja? Nefasta insecta a inceput sa faca prapad in viile din Franta pe la 1867, dar a lovit Spania abia in jur de 1889. In acest interval de 20 de ani activitatea vinicola din Rioja a crescut puternic, impulsionata de calea ferata care facea legatura directa cu -ati ghicit!- Bordeaux, care a devenit astfel un cumparator extrem de interesat. In aceasta perioada, multi intreprinzatori din epoca au adus cei mai buni vinificatori francezi la cramele din Rioja, pentru a asigura calitatea vinului de export.
Bodegas Bilbainas
În mod evident, via a fost cultivata si vinul facut cu multe sute de ani inainte. Romanii apreciau vinul de la Rioja, din vremea carora se regasesc primele urme arheologice de producere „industriala” a vinului. Ca o paranteza interesanta, se pare ca ultimele cercetari genetice duc la concluzia ca soiurile de vie din peninsula Iberica s-au dezvoltat cumva separat ce cele din restul Europei (fiind aduse de pe celalalt mal al Mediteranei de catre fenicieni) si intr-o relativa izolare. Mai mult, unele din soiurile „clasice” frantuzesti se pare ca isi au originea la sud de Pirinei (ex: Cabernet Franc, Carmenere)
Astazi, clasificarea curenta DOC (Denominación de Origen calificada) stabileste tipurile de vin acceptate de a purta denumirea regiunii: Cosecha sau vino Joven, Crianza, Reserva si Gran Reserva. Inca 1560 vinificatorii au creat in Logroño o anagrama pentru a asigura calitatea si originea vinului.
vineyards in Spain
Dintr-o perspectiva globala, vinurile de Rioja sunt in general percepute ca fiind mature, puternice, de cele mai multe ori invechite timp indelungat in stejar american, dar de asemenea cu fruct frumos si buna aciditate. Vinul trebuie sa-si castige echilibrul printr-o maturare riguros reglementata, atat in baricuri cat si la sticla. Unii duc acest lucru cumva la extrem -spre exemplu Vina Tondonia, a lansat in aceste saptamani un rosu Gran Reserva din 1981 (!). Aceasta ar fi fata traditionala, conservatoare a Riojei.
O alta paranteza: am avut ocazia memorabila sa degust vinuri vechi din Rioja mergand pana in 1958 (un vin alb!) si nici unul nu parea rasuflat ori terminat.
Rioja moderna a mers pe un drum paralel, accentuand vinurile mai fructate, cu alcool mai mult, care a fost maturate in lemn de stejar francez, mai degraba decât american. Un exemplu în acest sens este Bodegas Roda, ori Dinastia Vivanco -care este un stil mai abordabil, mai modern.
Dinastia Vivanco
Cel mai inovator, ultra-modern, poate in stil daca nu la gust (comparabil sa zicem cu supertoscanele -stilul adica), s-ar gasi dupa gustul meu la Bodegas LAN.
Bodegas LAN
Cu toate acestea, exista o cale de mijloc între producatorii traditionali si moderni, de fapt mai multe cai de mijloc. Daca traditia e clara, si e o reteta sigura, (monopolizata as zice de „greii” din Rioja -Heredia, Muga, Beronia, CVNE, etc), retetele „moderne” variaza, fiecare crama avand propriul drum. Aceasta miscare a inceput ca un proces de schimbare la mijlocul anilor 1980, care incearca de fapt sa refaca vinurile care au facut celebra regiunea la sfarsitul anilor 1800 si începutul anilor 1900, dar cu tehnologie moderna. Un exemplu în acest sens este Bodegas Palacio.
Bodegas Palacio
Viitorul ar fi sa zicem o Rioja post-moderna: fie cu inclinatie spre vinuri naturale ori biodinamice, fie cu accent pe intreprinderile mici, familiale, fie cu multiple game ce se adreseaza atat traditiei cat si inovatiei.
O directie complet diferita ar fi reinventarea regulilor, prin descoperirea (ori re-descoperirea) unor soiuri inedite: Tempranillo Blanco, este o mutatie genetica a omniprezentului Tempranillo (deci acceptat de regulile DOC), care da insa struguri albi… vinurile pe care le-am incercat par promitatoare, si ar putea fi o noua fereastra pentru a aduce inovatie in Rioja. De asemenea, vechiul soi aproape disparut Madurana Blanca este reintrodus experimental.
In afara de aceasta mult prea scurta trecere in revista a unor vinuri din Rioja (care mi-au luat totusi vreo 3 zile sa le incerc…), exista o multime de vinuri simple, abordabile, Joven ori chiar Crianza, care se cauta tot mai mult. Am observat de asemenea o oarecare escaladare a cererii de vinuri albe, suficient cat sa determine unii producatori sa-si modifice plantatiile.
Concluzia mea e ca Rioja este o regiune care poate sa ofere o multime de surprize -atat prin vinuri invechite exceptional, cat si prin noi incercari si experimente.
Vinul din Cluj 