Uitati-va la eticheta asta. Nu e o reclama la mezeluri. Nu e nici o ilustratie dintr-un manual pentru transat carnea. Nu e nici macar o plansa anatomica. Seamama a caricatura, dar e prea serioasa. Si ce mai e cu toate denumirile acelea? E o eticheta de vin, una din cele mai interesante si mai descriptive pe care le-am vazut in ultimul timp.
Jani este considerat un fel de rebel (cateodata incomod) printre vinificatorii din celebra regiune Eger, din nordul Ungariei. Regiune cunoscuta in special pentru coloratul Egri Bikaver (un fel de Sange de Taur). E adevarat ca exista diferite niveluri de calitate pentru Egri Bikaver. Exista comisii de vierificare pentru fiecare din ele, si niste norme destul de stricte.
Insa Jani a ales sa faca Bikaver in stilul sau personal, pentru ca el si vinurile sale nu seamana cu nimic altceva: crede in OZN-uri (crede ca a fost conceput pe un OZN), crama sa este localizata intr-o fosta cariera de piatra dezafectata. Face windsurfing in momentele cand nu face vin. La un moment dat, o bucata uriasa de piatra s-a desprins din fosta cariera, cazand la intrarea cramei si distrugand o parte din recolta depozitata acolo. El a facut poze cu vinul scurgandu-se in santuri. Isi pregateste ilustratiile etichetelor sticlelor inainte sa stie ce vin va face pentru ele… Si exemplele pot continua…
Vinul de fata este o creatie perversa, din varful dopului pana la baza etichetei si fundul sticlei. Pe capison e reprezentata embosat luna, inconjurata de stele, care scoate limba la ele. Eticheta e un munte de simbolism si ironie nu prea fin disimulata. Taurul, simbolul zonei, care da numele vinului, e reprezentat gata de casapit, cu diferitele halci de carne atent delimitate. Doar ca, in loc de muschiulet, pulpa, spata, varbioara, etc, gasim Merlot, Cabernet, Blauburger, Zweigelt, Kekfrankos…
Vinul e carnos, aproape masticabil. Poate prin puterea sugestiei, primul nas miroase puternic a carne, a sange, un miros sarat-amarui-condimentat. Apoi, gura se umple de picanterii, cu o consistenta densa dar schimbatoare. Lavanda, masline negre, paprika din belsug, piper negru … ce sa zic, o intreaga bacanie. Te inteapa la gingie cand nici nu te astepti, pervers, apoi, pe cand esti concentrat sa-ti dai seama ce aroma e aia, iti trage o palma peste fund, glumet, cu postgustul sau de ciocolata amara. Te duce iar de nas cu niste prune uscate, apoi brusc se travesteste in domnisoara ce bea numai moccacino, iar la sfarsit urla la tine taraneste, din toti rarunchii, a visina din compot. Te-ai plictisit si esti gata sa pleci? Iti pupa mana si lasa urme bordo-violacee ca de ruj, apoi te aduce cu binisorul inapoi, mai o cireasa amara, mai un sirop de coacaze, iar pe cand te simti tare-n pantaloni, rade, se hlizeste, si-si ridica camasa sa-ti arate muschiul, pardon, aciditatea fibroasa.
Direct la ritmurile maestrului Harry Tavitian m-a dus cu gandul vinul asta. O cautare rapida prin sertar a revelat cele trei albume pe care le am (unul cu autograf!); infrigurat si fascinat am ascultat pana tarziu in noapte ruperile de ritm, vocea pitigaiata cu un timbru fantastic, de la bland si soptit pana la puterea unui cor de gospel, m-am lasat trasportat de avalansa percutiei ori de picurul fin al notelor pianului, de dialogul intre instrumente, de melodii din folclorul armenesc, de melopeele lungi si monotone ori de be bop-ul american…
Si acum partea prozaica: Bolyki Egri Bikaver, 2011, 14% alcool, sec, DOC Eger, produs si imbuteliat de Bolyki Picesznet, Eger, Ungaria. 35 de lei in magazinul Borsarok, si 88 de puncte din partea mea.
Pingback: Vinul mizantrop | Vinul din Cluj
Pingback: Bolyki & Bolyki | Vinul din Cluj
Pingback: Din vecini | Vinul din Cluj
M-ai făcut curioasă în privința acestui vin. Dacă voi avea ocazia, îl voi încerca sigur.
Se gaseste in Cluj 🙂