Sa va spun un mic secret: in ciuda zapezii de afara, a cerului posomorat si a noroiului omniprezent, nu e iarna. In plus, desi aseara am deschis sticle de vinuri spumante cu prietenii in timp ce priveam ninsoarea de afara, nu am sarbatorit inceputul noului an. Un inceput tot a fost, si anume lansarea sezonului de degustari clujene de la Crama Noastra. Si din orice pretext se poate face o ocazie festiva, potrivita pentru o aliniere redutabila de vinuri spumante din trei tari.
Am avut parte de o selectie interesanta de sapte spumante din Italia, Spania si Romania, acoperind stilurile cele mai comune de vinificare spumante din aceste tari: atat metoda traditionala cat si metoda Charmat, albe si rose, Brut si sec, mai conservatoare sau mai indraznete ..in fine, de toate.
Din Spania am avut parte de doua Cava rose de la Freixenet din regiunea Penedes -probabil cel mai mare producator de spumante din
peninsula: FREIXENET CORDON ROSADO SECCO si FREIXENET CORDON ROSADO BRUT. Ambele facute prin metoda traditionala champenoise, majoritat din Garnacha, cu adaosuri nedefinite de Trepat si Malvasia. Varianta sec a avut o perlatie ceva mai lipsita de finete si arome de cirese si estenta de vanilie, potentate evident de restul de zahar; varianta Brut mi-a placut mai mult pentru echilibrul mai bun si finete, insa postgustul a fost cam scurt.
Trecand in Italia, nu mai putin de patru spumante din Prossecco ne-au stat inainte: ZONIN PROSECCO, NANI RIZZI PROSECCO EXTRA DRY, CA DI RAJO PROSECCO EXTRA DRY si VALDO PROSECCO SPUMANTE MARCO ORO. Desi facute in aceeasi regiune, din acelasi soi de struguri (Glera), au avut exprimari foarte diferite. Mi-a placut „extremitatile” ca sa zic asa: Zonin pentru un gust sincer si cinstit si un echilibru bun, la un pret mai mult decat acceptabil, iar Valdo pentru complexitate, finete si un twist interesant: perlatie buna, fina si constanta, nas complex cu caise, ceara de albine si mere golden, gust bine echilibrat -aceleasi caise si patiserie (firimituri de biscuit), completate de un postgust ce vireaza spre citric.
Pe finalul degustarii am incercat noua gama de spumante Sole de la Cramele Recas (despre care am mai scris cu alta ocazie). Este, dupa stiinta mea, primul spumant romanesc din Chardonnay. Vinul a fost produs in crama din Romania, iar fermentatia prin metoda Charmat a fost finalizata intr-o crama din Italia, din zona Valdobbiadene. Este un pas interesant al celor de la Recas, care (ca de obicei) au identificat o nisa de piata insuficient acoperita (cea a spumantelor romanesti intre 40 si 50 de lei) si fac un prim pas sa o exploateze. Sunt curios daca alti producatori vor ridica manusa si vor imbogati oferta pe acest segment.
bine, plavaie mai exista si azi, de exemplu in cuvee-ul lor aniversar, lansat recent. In orice caz, ei stiu mai bine ce pun in el 🙂
Foarte interesant! Dar sa stii ca si Rhein a fost in unele editii produs doar din chardonnay.
Ah, si cu mare larghete poate fi catalogat spumantul de la Recas ca fiind romanesc. Vinul de baza e Recas, nimic de zis, dar fermentatia secundara s-a realizat in Italia. E aceeasi situatie ca la vecinii lor de la Petrovaselo si al lor Bendis.
In mare e aceeasi situatie, doar ca Bendis e si mai putin romanesc: doar strugurii sunt din Jud. Timis, vinificarea primara si fermentatia sunt in Italia. Totusi, la Recas e un progres ca au facut vinul in Ro 🙂
Merci de info, chiar nu stiam. Abia dupa ce am incercat Sole-ul, am realizat ca n-am mai baut nici un spumant romanesc din Chardonnay. Ai incercat vreuna din cele de la Rhein? Crezi ca mai sunt disponibile la vanzare?
Nu stiu sigur, trebuie verificat. Pe site-ul lor online spun ca „are la baza cuvée-ului soiul Chardonnay”. O fi 100% sau exista si ceva regala sau plavaie in blend, asta nu stiu. Dar la un moment dat, intr-o vizita de lucru la Azuga, am degustat un Rhein 100% din chardonnay.
Plavaie? Tot mai interesant. Cred ca o sa le scriu sa-i intreb…
Pai da, la un moment dat plavaia era actorul principal, dar incepand cu 2009 cred ca s-au facut replantari si n-a mai facut parte din blend.
da, de replantarile astea auzisem, dar n-am stiut ca Plavaia le-a cazut victima.