Nori de vin
Hotarat lucru, toamna si vremea au o slabiciune pentru iubitorii de vinuri! Cum altfel sa-mi explic faptul ca intr-o zi din aceea cum numai in Clu(uu)j prinzi, cu cerul plumburiu pana la nivelul acoperisurilor, si cu rafale intermitente de burnita, am savurat nu mai putin de doua ore jumante de interval fara ploaie.
zbor spre soare
Timp suficient pentru a aranja repede terasa pentru cei 40-45 de participanti, si pentru a trece in revista patru vinuri din soiuri romanesti. Daca sub arsita soarelui ne-am racorit cu rose-uri, si sub caldura blanda a sfarsitului de vara am apreciat vinurile albe, norii plumburii si vantul cer cu siguranta vinuri rosii.
Babeasca, Cadarca, Feteasca, Novac
A fost una din cele mai interesante alinieri, pentru ca mi-a dat ocazia sa scot in evidenta nu doar soiuri mai putin vizibile pe rafturi, cat si producatori din colturi opuse ale tarii, crame mai mici si mai putin vizibile, dar nu mai putin interesante. Asadar:
–Babeasca Neagra 2013, La Sapata, Crama Delta Dunarii. Un vin sub-apreciat si mult prea de s trecut cu vederea, daca ma intrebati pe mine. Chiar daca nu se preteaza la invechire in baricuri, nu are cine stie ce corpolenta, si nu evolueaza ani in sir, are o alta mare calitate: prospetimea, aromele crocante, si usurinta cu care se bea. E vinul ideal pentru deschis mesele, pentru gustari nepretentioase, si chiar de sete, daca e servit usor racit;
La Sapata, Babeasca neagra
–Cadarca 2012, Wine Princess. OK, chiar daca nu e 100% romanesc (nici Babeasca nu e, fiind cultivata si in Moldova), nici international nu e. Sa-i zicem soi regional atunci, si sa ne mandrim ca la Minis, langa Arad, avem una din cele mai mari suprafete compacte plantate cu Cadarca. Aceasta de fata este juicy, degraba curgatoare pe gat in jos, dar cu mult mai multa consistenta si densitate decat Babeasca. Cirese rosii coapte, suc de mure, ierburi aromate si un final picant, peste niste tanini tineresti, fac din vinul acesta companionul ideal pentru gratare;
Wine Princess Cadarca
–Feteasca Neagra 2011, Terra Romana. Ceva mai matur si evoluat, dar nu complet, este un bun exemplu din acest soi destul de greu de surprins in identitatea sa. O aerisire de minim o ora nu-i face decat bine, si ajuta aromele dense si siropoase sa mai respire; la fel de utila e si un pic de racire, pentru a nu lasa cele 14.5 grade alcoolice sa-si faca de cap;
Feteasca neagra Terra Romana
–Novac 2011, Prince Stirbey: cel mai complex si aromat vin al serii, vine cu un set de nuante complet diferite de ale vinurilor precedente: castane coapte, frunze uscate, gem de macese -o impresie generala de rusticitate eleganta, peste un corp cu o textura fina, catifelata.
Prince Stirbey Novac
Seara bineinteles ca s-a extins cu redegustarea primelor vinuri, care dupa o aerisire generoasa au adus profile aromatice surprinzatoare. Intr-un final, concluzia unanima a fost ca …se face prea mult Merlot si Cabernet pe la noi, si nu destula Babeasca, Cadarca, etc.
Vinul din Cluj 
Pingback: Cea mai dulce seara | Vinul din Cluj
Clu(uuu)jul… la doi paşi de locurile natale… Acolo-s adevăraţii degustători… 😉